Genul Columnea reuneşte aproximativ 150 de specii de plante erbacee perene, originare din America Centrală şi Meridională şi care sunt adaptate atât cultivării în aer liber, cât şi în seră sau în apartament. Numele plantei vine de la naturalistul Fabio Colonna, care a trăit la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea. Speciile cele mai cultivate de Columnea cresc, în general, sub forma unor plante agăţătoare. Frunzele sunt ovale, de culoare verde strălucitor, adesea acoperite cu peri albi. Primăvara, planta face numeroase flori solitare, de formă tubulară, de culoare roşie sau în tonuri care merg de la galben la roşu. Cele mai cunoscute specii cultivate sunt Columnea crassifolia, Columnea gloriosa, Columnea microphylla şi Columnea schiedeana.
Îngrijire
Columnea preferă locurile luminoase, dar la adăpost de razele directe ale soarelui. Vara, ghivecele pot fi mutate în exterior, într-un loc umbros şi ferit de vânt. Planta se teme de frig şi deci iarna trebuie ţinută în casă, de preferat în apropierea ferestrei. Iarna, planta nu trebuie expusă unei temperaturi mai mici de 10-12 grade Celsius, pentru speciile care înfloresc vara, şi 14-16 grade, pentru cele care înfloresc iarna. Din aprilie şi până în octombrie, dacă temperatura depăşeşte 20 de grade Celsius, plantei îi trebuie asigurată o ventilaţie corespunzătoare. Între lunile martie şi octombrie, planta trebuie udată cu regularitate, solul trebuie menţinut mereu umed, dar nu îmbibat cu apă. Iarna, în schimb, frecvenţa udărilor trebuie redusă, această operaţiune urmând să se efectueze o dată la 15-20 de zile, pentru a evita uscarea excesivă a solului. În perioada vegetativă, este indicat să se amestece în apa pentru udat îngrăşământ pentru plante cu flori. În ceea ce priveşte solul, Columnea preferă un teren foarte bine drenat şi bogat în materie organică. Cel mai bun amestec este pământul de frunze şi turbă în părţi egale, în care se adaugă nisip. O dată la doi ani este necesară schimbarea vasului. Cele mai potrivite ghivece pentru cultivarea acestei plante sunt cele suspendate.
Înmulţire, paraziţi şi boli
Înmulţirea plantei se realizează prin seminţe care se plantează la sfârşitul iernii. Vasele în care se plantează seminţele trebuie menţinute timp de câteva săptămâni (trei-patru) într-un loc cald şi luminos, la o tempreatură de 25-27 grade Celsius.
Înmulţirea poate fi realizată şi prin prelevarea de butaşi, din ramurile care nu fac flori, în perioada cuprinsă între martie şi mai. Aceştia trebuie să aibă o lungime de şapte-opt centimetri şi se plantează într-un amestec de turbă cu nisip. Deasupra acestora se pune un borcan, având grijă ca acesta să fie ridicat din când în când pentru a evita excesul de umiditate. După ce noile plante au prins rădăcină, acestea se plantează în ghivece şi li se administrează îngrăşământ pentru a favoriza dezvoltarea ramurilor laterale.
Columnea poate fi atacată de afide, de coşenile şi de musca albă. Altă problemă des întâlnită în cultivarea acestei plante este legată de excesul de apă care poate provoca apariţia mucegaiului sau putrezirea rădăcinilor.
